marți, 10 iunie 2014





                                 PREZENTA AERULUI IN INSTALATIILE DE INCALZIRE


Problemele datorate aerului continut in instalatiile hidraulice pot fi grave si neplacute atat pentru utilizatori cat si pentru profesionistii care se ocupa de instalatie. Daca aceste probleme nu sunt analizate in detaliu pot duce adesea la solutii care sa nu constituie o rezolvare pe termen lung. Pentru inceput este foarte important sa se inteleaga problemele pe care le poate provoca aerul prezent in instalatie.

1. Zgomot in tevi si in terminale
2. Debite insuficiente sau blocaje totale de circulatie a fluidului
3. Schimb termic insuficient intre terminalele de emisie si ambient
4. Corodarea instalatiei datorata prezentei de oxigen in contact cu materialele feroase.
5. Fenomene de cavitatie la pompe si la vane

1) Zgomot in tevi si terminale
Un aspect fundamental, care trebuie tinut sub control intr-o instalatie de climatizare il constituie zgomotul.
Aerul continut in instalatie genereaza acest tip de fenomen legat de doua aspecte:
a) Zgomotul din tevi, datorat prezentei bulelor de aer, este mult mai evident in faza de pornire a instalatiei, adica in momentul in care fluidul incepe sa curga prin tevi.
b) Zgomotul in vane, generat de microbulele dizolvate in aer care in timpul trecerii prin dispozitivele de reglaj sufera o diminuare brusca de presiune ce provoaca un fenomen denumit cavitatie.
2) Debite insuficiente sau blocaje totale de circulatie a fluidului
Intr-o instalatie de climatizare agentul termic sau frigorific este transportat de obicei prin intermediul unor “pompe de circulatie” adecvate. Aceste componente mecanice transfera energia mecanica unui fluid necomprimabil cum ar fi apa. Un amestec de apa si aer nu mai are aceleasi caracteristici de necomprimare ca si apa si in consecinta transferul energiei nu mai este eficient. De asemenea circulatia poate fi blocata partial de bulele de aer prezente in anumite puncte ale instalatiei. Acest fenomen este foarte grav in special pentru instalatiile de incalzire in pardoseala.

3) Schimb termic insuficient intre terminalele de emisie
Conductibilitatea termica a aerului este mult mai mica decat aceea a apei. Atunci cand aerul este colectat in punctele cele mai inalte ale radiatoarelor sau ale bateriilor de schimb, cantitatea de caldura transferata ambientului scade simtitor. Un randament mai scazut al corpurilor de incalzire poate cauza grave dezechilibre termice si deci nivele de confort insuficiente implicand de altfel si costuri mai mari de gestionare

4) Coroziunea instalatiei datorata prezentei oxigenului in contact cu materialele feroase
Coroziunea poate fi de doua feluri: generalizata sau punctiforma.
Aerul contine circa 23% oxigen care, in contact cu materialele feroase, provoca fenomenul de coroziune generalizata a acestora.
Coroziune generalizata
Coroziunea generalizata provoca formarea de magnetita Fe3O4 care se prezinta in interiorul instalatiei sub forma de namol gri inchis.
Coroziune punctiforma
Daca oxigenul continua sa fie prezent in instalatie, magnetita continua reactia sa chimica si se transforma in hematita Fe2O3 care provoaca coroziunea punctiforma in interiorul instalatiei.

5) Fenomene de cavitaţie la pompe si la vane
Cavitaţia este un fenomen fizic care consista in formarea de zone de vapori in interiorul unui fluid care realizeaza apoi implozia producand un zgomot caracteristic.
Acest fenomen se produce din cauza scaderii locale a presiunii pana la atingerea valorii tensiunii de vapori a lichidului. Acesta sufera astfel o schimbare de faza, de la lichid la gaz, formand bule (cavitatie) care contin vapori.
Dinamica procesului este foarte asemanatoare cu aceea a fierberii.
Fierbere: din cauza cresterii temperaturii, tensiunea de vapori creste pana cand depaseste presiunea lichidului, creand astfel o bula stabila din punct de vedere mecanic, deoarece este plina de vapori la aceeasi presiune cu aceea a lichidului inconjurator.

Cavitaţia: presiunea lichidului scade brusc in timp ce temperatura si tensiunea de vapori raman constante.
1) la rotoarele pompelor
2) la locasurile de trecere a vanelor de reglaj
Din acest motiv “bula” de cavitatie rezista numai pana cand iese din zona de presiune joasa hidrostatica: imediat ce revine intr-o zona de fluid linistita, presiunea vaporilor nu este suficienta pentru contracararea presiunii hidrostatice si bula de cavitatie realizeaza imediat implozia.

http://www.foxyplast.ro/